|
Oceanele Noi toti suntem valurile mari ai oceanului. Posibil, noi am uitat de acest lucru, dar oceanul nu a uitat
de noi. Poate pur si simplu, noi singuri nu intelegem, ce este ocean-dar totusi raminem in el. Chiar
daca valul ramine orb fata de ocean, totusi el ramine ocean-deoarece valul nu poate exista fara ocean.
Valul este ceva diferit, ca si cum agitarea oceanului...
Oceanul este o intindere de apa mai mare decat un continent, care comunica cu oceanele vecine si care
influenteaza climatul uscatului.Pamantul este invaluit de o masa de apa, hidrosfera, care se prezinta
in trei stari: solida in ghetari, gazoasa (vapori de apa) in atmosfera, lichida in rauri, lacuri si
mari. Oceanele inmagazineaza ele singure 95% din intreaga hidrosfera. 59816ljd25ssu1n Desi apele
oceanice nu reprezinta decat o miime din volumul total al planetei si cinci miimi din masa ei,
ele acopera o suprafata de 361 milioane de km2, adica aproape de doua ori si jumatate suprafata
continentelor. Terra este deci pe drept numita „planeta albastra", iar oceanele joaca in viata
ei un rol capital.Oceanul Planetar contine cea mai mare parte a hidrosferei, care echivaleaza
cu 1340 mln km3 de apa (97,1 % din volumul hidrosferei), urmeaza apoi ghetarii si yapezile permanente
(1,7%), cea subterana (1,2%).Daca continentele s-ar scufunda in oceane, apa acestora ar acoperi tot
globul cu o manta de 2400 m.Pe fundul oceanului, in axele dorsalelor, bazaltul urca si se solidifica,
provocand alunecarea placilor, de unde deriva si deformarea continentelor.
Pentru ca toate oceanele
comunica intre ele, nivelul suprafetei lor este acelasi peste tot. Este nivelul zero, cel in care
valurile si mareele scalda tarmurile. Altitudinea medie a acestui nivel este instabila, variind pe
lungi durate. De exemplu, acum 30000 de ani, era cu in jur de 90 m mai joasa ca astazi. Asadar,
continentele erau mai inaltate din mare, erau deci mai vaste, si malurile se situau in fata celor pe
care le cunosteam azi. Cand este multa vreme rece, ghetarii se intind, retin multa apa, iar nivelul
apei lichide scade. Astazi, el pare sa urce, sa castige parti din maluri, caci iernile se indulcesc,
dureaza mai putin timp, ghetarii pierd mai multa apa, topind vara mai mult decat au castigat din
zapezile iernii. Pe uscat, eroziunea pare sa se incetineasca usor: inaltarea nivelului zero corespunde,
intr-adevar, unei diminuari a altitudinii pamanturilor, si deci a puterii de sapare a apelor curgatoare.
Masele de apa oceanica se incalzesc si se racesc mai incet decat uscatul. Consecintele sunt foarte
importante. Vanturile care vin dinspre ocean sunt racoroase, atunci cand e cald, si blande, atun-cicand
se face rece.
Mediul marin asigura astfel o reglare a temperaturilor locale, dar si o reglare termica a
intregii planete. Curenti puternici aduc la suprafata apele calde de la altitudinile joase (ecuator si
tropice) catre regiunile reci de altitudini inalte, in schimb, apele reci se scurg in adancime catre
regiunile calde, unde temperatura lor va creste. Gulf stream-ul, de pilda este un curent de 80 km largime
si 500 m adancime, care deplaseaza 4 miliarde de tone de apa pe minut! El antreneaza ape calde din Golful
Mexic spre regiunile reci din nordul Scandinaviei, a carei clima o imblanzeste prin trecerea lui.Fara aceste
mari schimburi de energie in sanul oceanelor, clima terestra ar fi si mai contrastanta dupa latitudine si
anotimpuri. Vanturi violente, viscole si taifunuri ar rascoliatmosfera. Dar ele n-ar putea regla la fel de
bine atmosfera pe cat o fac oceanele si curentii lor. Curentii oceanici, antrenand in miscare mase enorme
de apa, genereaza devieri, pe arii destul de intinse, de la repartitia zonala a temperaturii apei.
Specificul repartitiei curentilor calzi si a celor reci cauzeaza miscarea apelor calde in emisfera Nordica
spre tarmurile estice, iar in emisfera Sudica spre tarmurile vestice ale oceanelor.Explorarea oceanului se
face astazi cu mijloace eficiente. Aceste au permis, ele pilda, regasirea epavei Titanicului, care s-a
scufundat in 1912. S-a descoperit la bordul lui heru vimul de pe scara care ducea la clasa intai. Dar
oceanul ramane inca plin de mistere. Se descopera in el creaturi pana acum necunoscute, pesti ciudati ai
adancurilor. Se mai intalnesc forme de viata pe care nu ni le-am putea inchipui, precum coloniile de viermi
uriasi care-si extrag energia necesara existentei cliu caldura emanatiilor de gaz si de bazalt prin crusta
oceanica.Oceanele sunt atat puncte de plecare, cat si de sosire a apei. Deasupra lor se formeaza, prin
evaporare, norii. Acestia se varsa pe pamant sub forma de ploaie, apoi cea maimare parte a acestor ape se
intorc, scurgandu-se, spre oceane... Acest ciclu perpetuu este vital pentru planeta si locuitorii ei, in
special pentru ca asigura o reimprospatare a apelor dulci.
De altfel, in unele tari in care acestea din urma
lipsesc, precum Israelul, instalatiile permit astazi desalinizarea apei si irigarea pamantului cu acest
pretios lichid.
In sfarsit, oceanul nu contine numai apa. De mii de ani, oamenii exploateaza sarea lui, pescuiesc bancurile
de pesti. Astazi, de altfel, in anumite regiuni, pescuitul este prea extins in volum. El pune in primejdie
reinnoirea faunei marine, care trebuie atunci crescuta in mod artificial. Mai recent, au fost explorate si
fundurile oceanelor; unele dintre ele ne ofera o mica parte din zacamintele lor de petrol. Maine, vomcobori
acolo ca sa cautam minerale. Resursele sunt uriase; oceanul este o rezerva pentru viitor.Gratie acestor mici
submarine de explorare foarte mobile, precum Nautilus, care poate cobori la 6000 m, exista de acum
posibilitatea de a explora 97% din fundul oceanelor.Vase specializate si alte echipamente speciale completeaza
studiul oceanografie al fiecaruia dintre marile reliefuri ascunse sub ape: platformele continentale, cuvetele
si dors-alele, fosele.
Scufundandu-se la marginea Japoniei, Nautilius a permis, de exempu, o mai buna intelegere a mecanismului cutremurelor de pamant in regiunea Tokio. Dar daca astazi stim sa desenam harta fundurilor de ocean, suntem inca departe de a Ie fi explorat in amanuntime. De fapt, oceanografii au trimis doar niste sonde pe acest teren. Oceanografia este o stiinta tanara, in plina dezvoltare.
|
|